Wednesday, April 21, 2010

Slimnic

Un cantecel avea urmatoarele versuri daca imi aduc aminte bine:
Intr-o nu stiu care vara
intr-o nu stiu care seara

intr-un nu stiu care sat
sub un nu stiu care pat.....
si continuarea ar fi .........era cetatea Slimnic
Cum mergi incetisor pe drumul catre Medias din Sibiu, aka DN14, la vreo 18 km de acesta din urma se gaseste ......localitatea Slimnic!
Aveti grija ca cetatea este atat de mare si de bine semnalizata ca daca clipesti ...ai trecut de ea ....asa ca atentie mare!

Ora de istorie:
Cetatea de la Slimnic,a fost construita in prima parte a secolului al XIV-lea, avea rolul de a apara calea de comunicatie dintre Sibiu si Medias. Binenteles a avut si biserica, si tot binenteles a fost o cetate taraneasca. Ea a avut o istorie zbuciumata……..asediata de multe ori, cucerita de asemenea, trecuta prin foc si sabie, etc - si sa vorbim pe concret uitati cateva exemple: in 1529 Ioan Zapolya a cucertit-o, in 1602 Moise Secuiul idem, in 1658 a fost asediata de turci si incendiata iar in 1706 curutii lui Francis Rákóczi al II-lea au avut grija de ea si iau mai dat foc o data asa de plictiseala. A suferit si de ciuma (ea cetatea) pe la 1720 ca toata Europa de altfel.
Dupa care de prin secolul XVIII a inceput decaderea ei. A venit si primul razboi mondial cand fiecare a luat ce-a mai gasit din ea - mai precis clopotul de la biserica.
Si uite asa, incet incet, ajungem in prezent cand, ea cetatea, este in patrimoniul UNESCO, cam fara de folos, si e mare pacat. Sunt niste incercari timide de a reincepe lucrarile de restaurare....dar inca nu sunt vizibile cu ochiul liber.
Ce este de stiut in mod special este faptul ca este una dintre putinele cetati din caramida rosie din Transilvania si ca din turnul cetatii vezi piscina vecinului de peste drum.
Dar ce o salveaza este bula atemporala!
Ei bine da au o astfel de bula.......de pe turn, daca ai putintica rabdare si iei un loc pe o piatra, se desface in fata ta drumul care leaga cele doua orase mai sus mentionate, iar ce se intampla acolo este asa de mic si de efemer, iar tu stai acolo sus asa de mandru si de nemuitor...... ca cetatea.