Cum ajungi la Enisala?
Cetatea
Asa ca daca tot mergeti spre delta, ati vazut si Istria, merita cu desavarsire sa va abateti din drum si sa vedeti mandra cetate de la Enisala
True Tourism inseamna turism adevarat pentru mine. Inseamna a te intoarce putin cu privirea catre ce este vechi si a-i cerceta valoarea inainte de a-l arunca la gunoi. Insemana in primul rand a cunoaste ce ai inainte de a vrea ce are altul. Insemana in esenta a te stii, ca apoi sa te poti comunica.

au fortificat turnul porţii , iar în curtea interioară, pe ruinele unei construcţii mai vechi, au ridicat capela, nu s-au oprit aici si in curtea interioara au fost construite, de-a lungul zidurilor, camari pentru provizii pentru vremuri de criza economica, politica sau sociala.
.

- cetatea de sus este cea mai veche constructie, fiind ridicata probabil pe ruinele unei vechi cetati dacice, Ramidava. Intrarea in cetatea de sus se facea numai printr-un culoar foarte ingust, cat un lat de om. De aici se poate observa o priveliste minunata oferita de Dealurile Homoroadelor si de Podisul Hartibaciu.
- cetatea de mijloc ridicata in sec. XV si largita la inceputul sec. XVII. Aici erau construite Capela si Turnul Cercetasilor
- cetatea de jos (sec. XVIII) cuprinde cele mai recente extinderi, printre care si Turnul Slaninii, specific comunitatilor sasesti. Tot aici se gaseste si fantana adanca de 59 de metri, inca plina de apa.
Particularitatile Cetatii Rupea sunt date de forma de melc a fortificatiilor si de Turnul Pentagonal. Cetatea facea parte din sistemul de semnalizare a invaziilor, contribuind astfel la protejarea Sighisoarei, important centru comercial din Transilvania.
Cea mai fascinantă este povestea fântânii, de aceeaşi vârstă cu cetatea: dacă un cuplu bea din apa rece va cunoaşte iubirea veşnică. Poate de aceasta poveste este legat si faptul ca la spitalul din Rupea a avut loc prima nastere in apa din Romania.
Legenda spune ca la Rupea s-ar fi sinucis Decebal.
A mai trecut un 1 mai! Nebunie, aglomeratie, toata lumea se duce in si se intoarce din aceleasi locuri: mare, munte, padure, pajistea de la marginea orasului...
pentru a deservi mina din Anina, pentru a ajuta la naveta minerilor. Iata ce gasim pe scurt in Wikipedia despre aceasta linie:
Linia, care a avut o lungime de 62,5 km, a fost folosită doar pentru transportul cărbunelui. De la 12 ianuarie 1855, linia a fost administrată de Căile Ferate Austriece, Transilvania fiind în acel timp parte a Imperiului Austro-Ungar. După diverse îmbunătăţiri technice la linie în următoarele luni, relaţia Oraviţa-Baziaş a fost deschisă pentru trafic de pasageri de la 1 noiembrie 1856."
Am reusit s-o vizitez vara trecuta, temandu-ma ca n-o voi mai gasi deschisa, caci, din moment ce mina s-a inchis, ce rost ar mai fi avut aceasta cale ferata...Dar norocul nostru este ca, desi romanaii vroiau s-o inchida, austriecii s-au decis s-o preia si sa o faca linie turistica. Pacat ca nu ne-am gandit noi primii, noroc ca s-a gandit totusi cineva. Ce are special aceasta linie, dincolo de istorie: lucrari de arta deosebite, taiate prin munti (la 1800, cum spuneam) - 14 tuneluri si 14 viaducte, o locomotiva unica in tara si un mecanic extraordinar. Practic, fara acesta din urma, cred ca as fi fost impresionata doar pe jumatate.
Ar putea scrie o carte intreaga despre acesta linie si depsre felul unic in care se conduce un tren pe ea...